Inima este unul dintre organele vitale și complexe ale organismului. Poate să nu fie cel mai important, luând în considerare că cea mai răspândită cauză de deces o reprezintă bolile cardiovasculare? Un studiu ISHLT (Societatea Internațională de Transplant de Inimă și Rinichi) susține că se fac anual peste 5000 de transplanturi de inimă în întreaga lume. În ultimii 10 ani s-a înregistrat o creștere de 53%, dar lista de așteptare pentru o asemenea procedură include un număr de 10 ori mai mare de pacienți. Unul din șapte adulți și unul din patru copii mor așteptând un transplant1, așadar există un interes clar pentru un sistem temporar care să prelungească viața. Un dispozitiv realizat de om, o invenție nobilă, revoluționară.
Prima inimă artificială care a avut succes poartă denumirea de JARVIK-7, după doctorul Robert Jarvik care a efectuat acest transplant în 1982, cu sprijinul Universității Utah din SUA. Pacientul în vârstă de 61 de ani, Barney Clark, a mai trăit încă 112 zile după transplant. Acest dispozitiv se atașează inimii naturale pentru a o ajuta în pomparea sângelui și poartă numele de inimă total artificială. Termenul presupune că o parte a inimii, mai exact partea ventriculară și valvele respective sunt înlocuite din cauza nefuncționalității corespunzătoare. Este esențial să nu existe confuzia cu unele dispozitive care se atașează inimii naturale pentru a o ajuta. O inimă total artificială presupune înlocuirea a o parte din cea cu care ne-am născut.
Așadar, cum funcționează? Sistemul este compus din 2 camere ventrale care la 40-120 de bătăi/minut pompează sânge din/spre atriu. Poliuretanul este folosit pentru pereții camerelor și pentru discurile cu care sistemul se va lega de inima naturală, mai exact de zona atrială. Pentru a-i asigura funcționarea, era necesară o sursă exterioară de dimensiuni aproximativ cât ale unui frigider. Consola pneumatică utilizează electricitate, aer comprimat și un aspirator pentru a controla ritmul bătăilor și presiunea.
După o asemenea performanță și mai ales datorită dezvoltării tehnologiei, au fost create mai multe inimi artificiale. Echipa de medici, ingineri și cercetători ai companiei franceze Carmat și-au întrecut cu siguranță limitele. Astfel, din 2021 se poate cumpăra (de către instituții competente) o inimă artificială autoreglată (se adaptează automat la condițiile organismului și reglează de la sine presiunea sau ritmul cardiac. În Uniunea Europeană, comercializarea este posibilă deja pentru prețul de 160.000 €, iar în SUA se realizează studii de fezabilitate. Rezultatele de până acum sunt fantastice.
Câteva diferențe față de dispozitivele anterioare ar fi:
- Utilizarea unui pericard de bovină (adică un material foarte asemănător cu cel al inimii naturale) pentru o adaptare mai ușoară a organismului și cu risc scăzut de complicații
- Autonomie de patru ore datorită unor baterii reîncărcabile, deci pacientul are o mai mare libertate de mișcare
- Deși se utilizează temporar înaintea unui transplant, nu este exclusă utilizarea permanentă în viitorul apropiat
Față de inima artificială din prezent, Aeson – cum a fost denumit se apropie mai mult de performanțele inimii reale, fiindcă ritmul cardiac se adaptează conform activității pe care o facem.
Cum stă România la acest capitol? A existat un caz de transplant cu o inimă total artificială pentru o adolescentă din Târgul Mureș care s-a desfășurat cu succes. Pe partea de cercetare, o echipă de studenți din cadrul UMF Iași a creat cea mai mică inimă artificială pentru nou-născuți. Se poate controla printr-o aplicație de pe telefon/calculator, ceea ce scade riscul de infecție, și rezistă până la 5 ani. Invenția este funcțională și poate pompa necesarul de 1 litru de sânge pentru un bebeluș, reușită care le-a adus mai multe premii internaționale.
Așadar, suntem departe de scenariul în care devenim ca Cyborg din „Tinerii Titani”. Există anumite impedimente precum dimensiunile prea mari sau greutatea chiar și de 2 ori mai mare decât o inimă normală, dar inimile artificiale sunt un mare ajutor pentru pacienți, chiar dacă este temporar. Un tânăr a reușit să trăiască chiar și un an și jumătate cu o inimă artificială, așteptând transplantul. Deja ne ajutăm semnificativ de tehnologie în medicină și cu siguranță posibilitățile nu se opresc aici.
Vă plac articolele noastre? Ne puteți urmări pe Facebook, pe Instagram sau pe canalul nostru de pe WhatsApp, pentru a fi notificați atunci când apar articole noi!
Imagine principală:
Bibliografie:
Despre bolile cardiace, pacienți care au nevoie de transplant: 1) https://www.ishlt.org/education-and-publications/resource/ishlt-fast-facts#:~:text=Heart%20and%20Lung%20Transplant%20Stats,the%20number%20of%20transplants%20performed. ; 2) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7843666/#:~:text=One%20out%20of%20seven%20adult,a%20donor%20heart%20becomes%20available.
Despre prima inimă artificială de succes: 1) https://www.jarvikheart.com/history/robert-jarvik-on-the-jarvik-7/ ; 2) https://www.nhlbi.nih.gov/health/total-artificial-heart
Despre Aeson, cea mai performantă inimă artificială: 1) https://www.carmatsa.com/en/our_product ; 2) https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2772993122000195; 3) https://edition.cnn.com/2021/03/25/business/carmat-artificial-heart-spc-intl/index.html
Despre cea mai mică inima artificială, creație românească: 1) https://www.agerpres.ro/educatie-stiinta/2024/11/18/iasi-cea-mai-mica-inima-artificiala-din-lume-creata-de-studenti-ai-umf-impresioneaza-specialistii–1388698 ; 2) https://www.euronews.ro/articole/premiera-in-romania-inima-artificiala-implantata-unei-adolescente-de-17-ani-medic
Generalități despre inima artificială: 1) https://edition.cnn.com/2016/06/10/health/artificial-heart-555-days-transplant/index.html ; 2) https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5358116/
Note de subsol:
