Sidebar with Search

„Cogito, ergo sum”

Talibanii, „conducătorii ideali”

Talibanii, „conducătorii ideali”

Recent, mai exact pe 15 august anul acesta, s-au împlinit 3 ani de când talibanii au revenit la putere în Afganistan, țară cunoscută pentru războaiele în care s-au implicat, după caz, Statele Unite și URSS. Regimul talibanilor a atras atenția la nivel global prin agresivitatea cu care impun reguli stricte, în numele religiei islamice. Femeile au avut cel mai mult de suferit, drepturile lor fiind limitate până în punctul în care au ajuns să fie excluse din societate. Cine sunt talibanii, cum au preluat puterea, de ce a fost SUA implicată și în ce condiții trăiesc afganii sunt punctele pe care le voi atinge în acest articol.

Istoria ascensiunii talibanilor

Cu toate că, după 9 ani de război cu sovieticii, începutul anilor ’90 părea promițător pentru Afganistan, destabilizarea și ulterior destrămarea Guvernului au condus, din păcate, la un război civil. În acest context, localnicii i-au cerut ajutorul lui Mohammad Omar, un învățător dintr-o localitate de lângă Kandahar, care luptase în război, în vederea combaterii atacurilor violente. 

Așa a luat naștere grupul talibanilor (cuvânt care înseamnă „studenți” în limba paștună). Promisiunile de a aduce pace, siguranță și de a conduce conform principiilor islamice le-au adus mulți susținători, reușind curând să domine regiuni importante. Mai mult decât atât, Pakistanul le-a oferit arme talibanilor de teamă că mujahedinii (grupările care luptaseră cu sovieticii) se vor alia cu India. Așadar, în septembrie 1996, la puțin peste 2 ani de la înființare, au cucerit capitala, orașul Kabul.

Noua guvernare era formată doar din membrii acestei grupări, adică învățători ai religiei islamice și studenți. Astfel, au fost legalizate sancțiuni precum amputarea membrelor hoților, execuțiile publice pentru criminali și cei vinovați de adulter.  Presa nu avea libertate, orice formă de divertisment era interzisă, bărbații erau obligați să-și lase barba să crească. Femeilor le-a fost încălcat dreptul la libertate (nu puteau călători fără un bărbat sau să iasă pe stradă cu fața descoperită), la muncă și la educație, începând cu vârsta de 11 ani.

Noul regim avea să-și încheie brusc conducerea în 2001, când Statele Unite au invadat Afganistanul pe 7 octombrie, alături de mujahedini, eliberând capitala de sub ocupația talibanilor în mai puțin de 3 luni. Poate credeți că violențele extremiștilor religioși au fost justificarea acestei operațiuni militare. În realitate, era bănuit faptul că talibanii îi adăpostesc pe Osama Bin Laden și pe alți membri al-Qaida, gruparea din spatele atacurilor teroriste de pe 11 septembrie. În cele din urmă, Bin Laden a evadat în ciuda eforturilor de-al captura, iar talibanii s-au predat. 

Liderii grupării s-au ascuns în Quetta, în Pakistan, unde liderul Mallah (traducere: „învățător”) Omar a murit în 2013, din cauza problemelor de sănătate. Încercarea de a transforma Afganistanul într-un stat democratic a fost un eșec din cauza corupției, iar pe fondul violențelor din zonele rurale, talibanii au început să se reorganizeze. În timp ce trupele americane se retrăgeau treptat și populația nu avea încredere în Guvernul corupt de atunci, talibanii își construiau drumul spre capitală. 

Un atac important, în această perioadă, a fost în 2012, asupra bazei NATO din Kabul, urmând ca în 2015, sub conducerea noului lider Mallah Mansour, să pună stăpânire pe capitala regiunii Kunduz din nordul țării. De această dată, au avut o abordare diferită: au urmărit să-i facă pe americani să-și lase garda jos. Din punct de vedere etnic, erau divizați, de aceea în fiecare zonă ocupată, dinamica regională era ușor diferită. Pentru a părea conducători buni, raționali și care mențin echilibrul, au permis ca, în unele zone, să funcționeze școli de fete, au permis accesul la televizor și au renunțat la obligativitatea bărbaților de a avea barbă. Din punct de vedere financiar, talibanii au strâns taxe pentru drumuri și au primit arme de la Pakistan. 

Au urmat discuții directe cu SUA, la care talibanii se afișau bine îmbrăcați, diplomați, moderni. În februarie 2020, a fost semnat la Doha acordul prin care trupele americane erau obligate să părăsească Afganistanul. Abia din aprilie 2021 talibanii și-au demonstrat puterea, când guvernul afgan a rămas vulnerabil în fața extremiștilor. 

Planul era ca până pe 11 septembrie 2021 trupele să revină în țară, deși oficialii afgani avertizau că talibanii sunt un grup violent și influent. Elicopterele armatei americane decolau, lăsând în urmă o țară care a picat în capcana unor conducători care își doresc „pace”. Trupele afgane au cedat violențelor, iar pe 15 august, talibanii au preluat capitala, sub conducerea lui Mawlawi Hibatullah Akhundzada (adică mâna dreaptă a lui Mallah Mansour, care a fost ucis în 2016 într-un atac al americanilor). 

În prezent, nicio țară, nici măcar foștii aliați din perioada 1996-2001: Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Pakistan, nu îi recunoaște drept conducători. Pentru a menține puterea, gruparea urmărește să obțină recunoaștere internațională și încearcă să se apropie diplomatic de Iran, China sau Rusia.

Cât de violenți au fost în ultimii trei ani? 

Există rapoarte cu numărul victimelor? Este o întrebare firească, dar la care este greu de răspuns, având în vedere lipsa transparenței conducerii. Niciodată nu putem ști cu exactitate cifrele respective, însă presa străină, prin activitatea ei limitată în Afganistan, a publicat următoarele date: peste 300 de cazuri înregistrate de omor, 840 de femei și fete abuzate fizic, 115 cazuri de hărțuire sexuală, în care atacatorii sunt talibani. 

Grupul etnic Hazara resimte din plin agresivitatea talibanilor: în fiecare zi se simte în pericol. Un incident major a fost o explozie la un centru educațional, pe 30 septembrie 2022, care a determinat decesul a aproape 60 de adolescente și a rănit alte 100. Fetele nu mai pot merge la școală începând cu vârsta de 11 ani, așa că prioritățile pentru viitor devin căsătoria (rata de căsătorie în rândul minorilor este mare în Afganistan) sau obținerea unui loc de muncă în ciclul de educație primară sau sănătate, adică singurele domenii unde pot lucra, dacă au absolvit deja școală generală. Talibanii nu au o conducere eficientă nici din punct de vedere economic, ajutorul extern reprezentând 30% din PIB. 

Treptat, talibanii transformă Afganistanul în una dintre cele mai conservatoare țări ale lumii, chiar sub ochii noștri. Luptând la început împotriva celor care asupreau civilii, au ajuns astăzi să le ia locul. Pe măsură ce trece timpul, afganii, sub conducerea lui Abdul Baradar, devin mai speriați și-și pierd speranța pentru viitor.


Imagine principală:

Bibliografie:

Despre cum s-a format gruparea, strategiile prin care au ajuns la putere si regulile impuse: https://youtu.be/qIDkZAOjx9w?si=5lBGiiClmNaaQix8; https://www.bbc.com/news/world-south-asia-11451718.amp;

Despre acordul semnat la Doha: https://www.vox.com/22626240/taliban-afghanistan-baradar;

Rapoarte despre victime si alte studii relevante: https://uploads.guim.co.uk/2024/08/14/240814_Erasure_of_Women.pdf;

Detalii despre situația economică, relații internaționale si securitate: https://apnews.com/article/afghanistan-taliban-takeover-three-years-what-to-know-9d949d0555de84a003333f7ab7d0ef96;

Clasament al celor mai conservatoare state: https://worldpopulationreview.com/country-rankings/most-conservative-countries;

Despre pericolul la care sunt expuși cei din comunitatea Hazara:https://www.vidc.org/en/detail/6-life-under-the-taliban.

0 Comentarii
Mai vechi
Cele mai noi
Inline Feedback
Vezi toate comentariile