Vulcanii sunt înspăimântători. Sincer. Sunt imprevizibili și, în mod evident, un pericol pentru așezările umane aflate la baza sa.

Au fost numeroase evenimente în istorie când o singură erupție vulcanică a avut efecte catastrofale. În 79 d.Hr., Vezuviu a decimat orașele romane din jurul său, printre care și Pompeii, pe care le-a acoperit cu roci vulcanice și cenușă. Erupția Vulcanului Krakatau din Indonezia, din anul 1883, a fost de 10 000 de ori mai puternică decât Bomba Atomică de la Hiroshima și a generat schimbări climatice la nivel planetar.

În 1815, erupția Vulcanului Tambora din Indonezia a fost atât de puternică, încât anul următor a rămas în istorie sub numele de Anul fără vară. A fost eliberată o cantitate imensă de cenușa vulcanică care a captat o parte din căldura provenită de la Soare. Prin urmare, întreaga Planetă s-a confruntat cu fenomene meteorologice extreme, cu temperaturi scăzute și cu o foamete îngrozitoare.

Vulcanii sunt forțe ale naturii necruțătoare. Și totuși, conform unei lucrări de specialitate din 2015, 800 de milioane de oameni trăiau la 100km sau mai puțin de un vulcan activ.

Spre exemplu, aproximativ 4 milioane de oameni trăiesc la o distanța de mai puțin de 30km de Vezuviu, respectiv de Merapi, un vulcan din Indonezia care a erupt ultima dată chiar anul acesta.

Așadar, de ce este oare avantajos să trăiești în proximitatea unui vulcan?

Solul fertil

Agricultura este esențială pentru orice așezare umană. Zone cu densitate mare de populație se găsesc adesea acolo unde potențialul agricol este ridicat.

Vulcanii au proprietatea de a crește fertilitatea solurilor din zonă în urma erupțiilor, deoarece aduc la suprafață substanțe minerale importante pentru agricultură. Depozitele vulcanice conțin potasiu și magneziu, au o compoziție poroasă, ceea ce împiedică pierderea apei din sol și au rolul de a stoca carbonul. Straturile de cenușă vulcanică au rol de îngrășăminte naturale.

Fertilitatea regiunilor vulcanice a fost observată încă din cele mai vechi timpuri. Timp de mii de ani, pe versanții de la altitudini mici ai Muntelui Etna au fost plantate culturi, care aveau producții agricole considerabile pentru vremea respectivă.

În prezent, agricultura în mai multe regiuni de pe Planeta este asigurată pe soluri vulcanice fertile.

Spre exemplu, pe Insula Java din Indonezia, solurile ar fi trebuit să fie nefertile, din cauza climatului ecuatorial. Totuși, activitatea vulcanică de pe Insulă a asigurat în timp un sol suficient de fertil, pentru ca în prezent să poată fi îndeplinite nevoile agricole ale populației locale. Mai mult decât atât, Insula Java are una dintre cele mai mari densități de populație din Lume: aproximativ 1100 locuitori/km².

Și agricultura din Hawaii, care sunt insule de origine vulcanică, s-a dezvoltat pe baza acestui tip de sol foarte fertil. Statul american are culturi abundente de trestie de zahăr, cafea, ananas și nuci macadamia.

Energie geotermală

Energia geotermală se referă la căldura internă a Pământului, care este produsă în principal prin degradarea radioactivă și naturală a uraniului, thoriului și potasiului și care este în mod practic, o sursă inepuizabilă de energie. Numai energia geotermală din primii 10km de scoarța terestră de sub Statele Unite este de 6000 de ori mai mare decât energia concentrată în toate rezervele globale de gaze.

Cu toate că este practic nelimitată, este foarte greu să transformi energia geotermală în electricitate. Căldura din interiorul Pământului poate fi extrasă doar prin intermediul unui fluid precum apa sau aburul, care mai întâi trebuie să se încălzească în interiorul Planetei și apoi să iasă la suprafață. Totodată, pe majoritatea suprafeței terestre, căldura conținută în rocile subterane pur și simplu nu poate fi convertită în lucru mecanic – un pas intermediar în obținerea curentului electric.

Exploatarea energiei geotermale se poate realiza doar în zone unde există concentrații foarte mari ale căldurii interne, precum camerele magmatice din alcătuirea vulcanilor activi. Căldură enormă de aici fierbe apa din pământ și dacă există posibilitatea, aceasta urcă spre suprafață, datorită presiunii foarte mari la care ajunge.

Energia geotermală este o sursă de energie nepoluantă. De aceea, este foarte avantajoasă exploatarea sa.

Marii producătorii de energie geotermală – spre exemplu SUA, Indonezia, Filipine, Mexic, Noua Zeelandă, sunt de regulă țări din Cercul de Foc al Pacificului, o zonă foarte activă din punct de vedere vulcanic. Islanda, o insulă cu vulcani activi, exploatează, de asemenea, energia geotermală.

Resurse minerale

Vulcanii au, de asemenea, proprietatea de a forma în proximitatea lor depozite minerale valoroase din punct de vedere economic.

Magma este un fluid cu o bogată compoziție minerală. Conține diverse gaze dizolvate precum dioxidul de carbon, clor, apă, dioxid de sulf și alte elemente minerale exotice. Sub acțiunea magmei sau a circuitului intern de apă fierbinte din zone cu activitate vulcanică, care transportă substanțe chimice minerale, rocile din proximitate suferă modificări în compoziția lor chimică. Se pot transformă astfel în minereuri valoroase precum aur sau argint.

Pe scurt, vulcanii aduc și depun substanțe minerale, care inițial se aflau la adâncimi foarte mari.

Studii asupra rocilor foarte vechi au arătat că multe din rezervele globale de cupru din pământ s-au format acolo unde au existat în trecut vulcani activi. Spre exemplu, minereurile de cupru abundente de pe Insula Cipru s-au format prin activitate vulcanică. Cuprul a fost extras de către locuitorii din Cipru încă din cele mai vechi timpuri. Denumirea minereului provine de fapt de la numele Insulei în greacă: „Kupros”.

În general, multe dintre minele de pe Glob s-au format prin intermediul vulcanilor. În prezent, industria minieră este bine dezvoltată în zone cu vulcani precum Kawah Ijen din Indonezia sau Galeras din Columbia.

Turism

Vulcanii, prin natura lor, atrag foarte mulți turiști. Milioane de turiști se duc în țări precum Islanda, Japonia sau Italia pentru a vizita vulcanii locali, mulți dintre ei fiind interesați să facă drumeții sau să participe la vizitele cu ghid.

Spre exemplu, 4 milioane de oameni au vizitat situl Pompeii în 2024. Totodată, 1,6 milioane de oameni au vizitat Parcul Național Vulcanic din Hawaii în 2023.

Veniturile obținute din turism și locurile de muncă numeroase care se creează în aceste situri, în hoteluri și în restaurante contribuie semnificativ la economia locală.

Motive culturale sau religioase

În cele din urmă, mulți dintre vulcanii la nivel global au o anumită semnificație în cultura sau religia comunităților care locuiesc în proximitatea lor. Locuitorii respectivi își doresc să trăiască la baza lor, datorită valorii spirituale pe care o au.

Etna din Italia, Popocatepetl din Mexic, Fuji din Japonia, Crater Lake din Oregon, SUA, toate acestea sunt puternic înrădăcinate în legende și mitologia locală.

Conform credințelor populare, în Kilauea din Hawaii locuiește Pele, zeița focului și creatoarea acestor Insule. Pentru comunitățile Maori din Noua Zeelandă, peisajele vulcanice sunt considerate de o importanță culturală deosebită, iar vârfurile lor, sacre.

În unele zone, precum Indonezia, încă se practică jertfa adusă la craterul vulcanilor, prin ceremonii conduse de un preot.

…

Indiferent de motivele punctuale pentru care fiecare comunitate s-a dezvoltat în jurul unui vulcan care poate erupe oricând, un lucru este cert: nimic nu întrece peisajele absolut superbe pe care le formează…

Acest articol face parte din rubrica „Descoperă Lumea prin Geografie!”. Vă invit să consultați arhiva rubricii, pentru a citi și alte articole despre Planeta pe care trăim!

Vă plac articolele noastre? Ne puteți urmări pe Facebook, pe Instagram sau pe canalul nostru de pe WhatsApp, pentru a fi notificați atunci când apar articole noi!

---

Imagine principală:

Alte imagini din cadrul articolului:

Bibliografie: