În ultima perioadă, faimoasa insulă grecească Santorini este în alertă maximă: sute de cutremure de intensități variabile s-au înregistrat în ultimele săptămâni.
Începând cu finalul lunii ianuarie, s-a remarcat o creștere în activitatea seismică la nord-est de Insula Santorini. Conform unui raport pregătit de o echipă de experți, în perioada 25 ianuarie – 7 februarie, au avut loc mai mult de 1200 de cutremure, cu magnitudini între 1 și 5,2 pe Scara Richter.
Practic, atât în Santorini, cât și în celelalte insule din zonă, precum Ios, Anafi sau Amorgos, se resimt zilnic zeci de trepidații, uneori la doar câteva minute distanță.
Prezența acestui fenomen a generat consecințe semnificative, mai ales pe plan social. Conform unui articol The New York Times, aproximativ 13 000 din cei 15 500 de locuitori ai Insulei au părăsit-o la începutul lunii februarie, din acest motiv. Străzile sunt relativ pustii: numai câțiva turiști, în principal din Asia, le mai populează.
Autoritățile au fost nevoite să intervină prompt pentru a asigura siguranța populației. Totodată, experții în domeniu studiază atent această activitate seismică.
Care este explicația acestor seisme?
La modul general, manifestarea cutremurelor în zona Insulei Santorini nu este ceva neobișnuit, deoarece aici, din punct de vedere geografic, se găsește Zona de Falii Santorini-Amorgos.
Deși denumirea acestui sistem poate părea mult prea complicată, principiul este unul simplu. Faliile sunt discontinuități, rupturi în scoarța terestră. E ca și cum ai tăia o prăjitură în mai multe felii: locurile pe unde ai tăiat cu cuțitul sunt practic falii.
În Zona de Falii Santorini-Amorgos, localizată între insulele ale căror nume le poartă, sunt 8 mari falii importante. Fragmentele plăcilor tectonice intra în contact unele cu celelalte prin intermediul acestor falii, iar ciocnirile dintre acestea duc la acumularea unei cantități enorme de energie mecanică. La un moment dat, această energie este eliberată spre suprafață și astfel apar cutremurele.
Din acest motiv, pe parcursul istoriei, s-au înregistrat multe seisme în Santorini și în insulele din apropiere. Un exemplu notabil îl constituie cutremurele gemene din 9 iulie 1956, care au avut ambele o magnitudine de peste 7 pe Scara Richter și în urmă cărora s-a format și un val tsunami.
În prezent, cutremurele înregistrate în ultimele săptămâni provin în principal din Zona de Falii Santorini-Amorgos, mai ales din Falia Anydros, localizată la nord-est de Santorini.

La început, unele dintre aceste seisme se formau în zona caldeirei (adică un crater vulcanic vechi) din nordul Insulei Santorini. Acest lucru ar fi putut să indice ascensiunea magmei spre suprafață, ceea ce ar fi putut genera chiar o erupție vulcanică. Din fericire, aceste seisme generate de activitate vulcanică au fost doar temporare.
Totuși, specialiștii rămân îngrijorați de această situație, în mare din cauza manifestării atipice a seismelor.
În mod normal, un cutremur este format dintr-o undă seismică principală, care este foarte puternică, urmată de altele din ce în ce mai slabe în intensitate.
În cazul acesta, nu există o undă seismică principală, insulele fiind lovite mai degrabă de un număr foarte mare de seisme oarecum asemănătoare, care, în timp, au avut tendința de a crește în intensitate, în loc să scadă.
Acest proces seismic neobișnuit, care poartă în engleză numele de earthquake swarm (se traduce mot-à-mot: „roi de cutremure”) a mai fost întâlnit și în alte regiuni geografice precum Parcul Național Yellowstone din SUA. Cauza acestui fenomen este în continuare supus cercetării științifice. Este posibil să apară atunci când în zonele seismice, unele fluide interacționează cu falii sau când magma urcă în scoarța terestră.
În cazul cutremurelor din Santorini, un profesor de geofizica de la Universitatea din Salonic, implicat activ în această situație, a afirmat că seismele par a fi influențate printre altele și de activitatea magmei.
Oricum, cred că studiile pe care le vor desfășură experții în Santorini în contextul actual vor putea oferi mai multe informații asupra acestui proces seismic atipic și vor contribui la rezolvarea acestui mister științific.
Cum evoluează acest fenomen?
Deocamdată, este incert modul în care vor evolua lucrurile, chiar dacă se pare că în ultima perioadă, frecvența cutremurelor a scăzut.
Până acum, în luna februarie, autoritățile au declarat stare de urgență atât pe Santorini, cât și pe Insula Amorgos. Școlile au fost închise pe aceste două insule și pe Ios și Anafi. Totodată, un port special va fi stabilit pe Santorini, care va fi folosit pentru evacuarea populației, în cazul în care un cutremur mai puternic lovește Insula.
Există temeri că situația aceasta va conduce ori la un cutremur foarte puternic sau chiar la activarea zonelor vulcanice din Santorini, ceea ce ar putea avea un impact dezastruos asupra Insulei. Totuși, deocamdată nu există suficiente date pentru a confirma vreuna dintre aceste teorii, iar experții continuă să monitorizeze situația…
Acest articol face parte din rubrica „Descoperă Lumea prin Geografie!”. Vă invit să consultați arhiva rubricii, pentru a citi și alte articole despre Planeta pe care trăim!
Vă plac articolele noastre? Ne puteți urmări pe Facebook, pe Instagram sau pe canalul nostru de pe WhatsApp, pentru a fi notificați atunci când apar articole noi!
Imagine principală:
Sursă: Pexels: https://www.pexels.com/fr-fr/photo/vue-du-paysage-de-la-grece-pendant-la-journee-161815/ .
Alte imagini din cadrul articolului:
Harta generată pe https://earthquake.usgs.gov/earthquakes/map/ . Link exact: https://earthquake.usgs.gov/earthquakes/map/?extent=36.15451,24.64645&extent=36.96525,26.62399&range=month&magnitude=all&list=false&search=%7B%22name%22:%22Search%20Results%22,%22params%22:%7B%22starttime%22:%222025-01-21%2000:00:00%22,%22endtime%22:%222025-02-20%2023:59:59%22,%22minmagnitude%22:0,%22orderby%22:%22time%22%7D%7D .
Bibliografie:
A) Toate linkurile asociate sintagmelor subliniate din cadrul articolului.
B) Bibliografie generală și principală: 1) R. Andinisari, K.I. Konstantinou, P. Ranjan, Seismicity along the Santorini-Amorgos zone and its relationship with active tectonics and fluid distribution, Physics of the Earth and Planetary Interiors, Volume 312, 2021, – Link: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0031920121000182?via%3Dihub ; 2) https://apnews.com/article/greece-earthquakes-santorini-volcanoes-e2d274a0c6f40639432f576ab2e7ab3a ; 3) https://apnews.com/article/greece-santorini-earthquakes-evacuation-f3477a7000f547d2c6b3b5d797612a70 ; 4) https://www.nationalgeographic.com/environment/article/earthquakes ; 5) https://www.nationalgeographic.com/science/article/santorini-earthquakes-volcano-cause-greece ; 6) https://civilprotection.gov.gr/en/deltia-tupou/enimerosi-sto-ypoyrgeio-klimatikis-krisis-kai-politikis-prostasias-shetika-me-tin ; 7) https://www.usgs.gov/news/what-earthquake-swarm ; 8) https://www.unesco.org/en/articles/santorini-ongoing-earthquake-swarm ; 9) https://www.forbes.com/sites/jimdobson/2025/02/07/santorini-earthquakes-create-panic-in-greece-as-locals-fear-volcano-could-erupt .
C) Raportul menționat în partea introductivă: Yalciner, Ahmet & Doğan, Güney & Özaslan, Pakize & Karakütük, Bilge & Özacar, Arda. (2025). JANUARY -FEBRUARY 2025 AEGEAN SEA EARTHQUAKE STORM AND POTENTIAL TSUNAMI. 10.13140/RG.2.2.11514.40640. – Link: https://www.researchgate.net/publication/388934945_JANUARY_-FEBRUARY_2025_AEGEAN_SEA_EARTHQUAKE_STORM_AND_POTENTIAL_TSUNAMI .
D) Alte surse consultate: 1) https://www.mdpi.com/2076-3263/11/5/216 ; 2) https://www.bbc.com/news/articles/ce8jlm6rm9qo ; 3) https://www.iflscience.com/santorini-earthquakes-whats-been-happening-and-why-78087 ; 4) https://miyamotointernational.com/what-is-causing-the-tremors-in-santorini/ ; 5) https://ro.wikipedia.org/wiki/Falie ; 6) https://ro.wikipedia.org/wiki/Caldeir%C4%83 ; 7) https://www.cntraveler.com/story/santorini-earthquake-tremors-travel-advice .