Ploaia pare a fi un fenomen meteorologic global. În pădurile ecuatoriale plouă, în savane plouă, până și în zonele tropicale plouă. Indiferent de locul în care te afli pe Pământ, este imposibil să nu plouă, măcar din când în când … nu-i așa …?

Ei bine, există o regiune geografică – Deșertul Atacama, situată în nordul statului Chile, care nu ar mai fi înregistrat nici o ploaie serioasă în ultimii 400 de ani. Media anuală de precipitații în Deșertul Atacama este de 1mm, însă în anumite părți ale acestuia, se pare că nu ar fi plouat vreodată.

1mm de precipitații înseamnă că pe tot parcursul unui an, într-o suprafață de un metru pătrat, cade doar 1 litru de apă de ploaie.

Această cantitate aproape inexistentă de precipitații este neobișnuită chiar și pentru deșerturi. În Sahara, precipitațiile pot atinge 250mm pe an, în Peninsula Arabiei, chiar 400mm anual.

Orașele de pe coasta Deșertului precum Arica sau Iquique sunt totuși puțin mai norocoase: se bucură de 3mm de precipitații pe an. Pentru a avea un termen de comparație, în București, plouă de 230 de ori mai mult decât în orașele menționate anterior.

Deșertul Atacama este astfel considerat cel mai arid loc de pe Planetă. Mai mult decât atât, studii NASA ale rocilor au indicat faptul că Atacama este arid de cel puțin 10 milioane de ani.

Lipsa precipitațiilor se explică în principal prin poziția geografică a Deșertului: este situat între două lanțuri muntoase: Munții Anzi și Cordiliera de Coastă, care prin înălțimile mari pe care le ating, blochează toate precipitațiile ce vin dinspre Atlantic și Pacific.

Chiar dacă este foarte arid, Atacama nu este lipsit de atracții turistice.

În partea de nord a Deșertului se găsește Valle de la Luna (în română: „Valea Lunii”), un loc inedit ale cărui formațiuni alcătuite din roci, nisip și sare, împreună cu Munții Anzi din fundal, formează un peisaj „dincolo de această lume”. Turiștii pot vizita Valle de la Luna, pot face drumeții prin acest „tărâm extraterestru” pe mai multe trasee prestabilite și se pot bucura de apus.

La altitudini de 4000m, se găsesc atât El Tatio, cel mai mare câmp de gheizere din Emisfera Sudică – este alcătuit din peste 80 de gheizere, cât și Piedras Rojas, un platou de roci roși, lagune și depozite de sare.

Tot în Deșertul Atacama se găsește și Salar de Atacama, cel mai mare „deșert de sare” din Chile. Această formațiune are o suprafață de 3000km² și abundă în litiu, un element chimic esențial din alcătuirea bateriilor și care a început să fie exploatat în ultimele decenii.

Tot în Salar de Atacama, se găsește și Laguna Cejar, unde, în mod asemănător Mării Moarte, înotătorii pot pluti, datorită concentrației mari de sare.

În plus, datorită aridității sale, în Deșertul Atacama, mumii de acum aproximativ 7000-9000 de ani s-au conservat și au fost găsite de arheologi. Acestea sunt mai vechi decât cele egiptene cu 2000-4000 de ani.

Mumiile acestea aparțin civilizației Chinchorro, care s-a stabilit în jurul anului 7000 î.Hr. pe coasta Deșertului Atacama. Deși civilizația Chinchorro a descoperit tehnicile de mumificare în jurul anului 5000 î.Hr., cea mai veche mumie găsită de arheologi este una conservată natural și datează de acum 9000 de ani.

Mumiile sunt expuse, împreună cu ustensile și îmbrăcăminte ale acestei civilizații, la Museo Arqueológico San Miguel de Azapa, care se află la 12km de Arica, unul dintre orașele de coastă.

Atacama este totodată un loc practic. Aici, cerul este complet senin aproape tot anul, motiv pentru care Deșertul Atacama este printre cele mai bune locuri pentru a privi stelele.

Mai mult decât atât, aici, la o altitudine de 5000 de metri, se găsește ALMA, un observator astronomic complex construit prin cooperare internațională și format din 66 radiotelescoape folosite pentru studiul stelele din Univers. Radiotelescopul captează radiația electromagnetică emisă de corpuri cerești, care oferă informații valoroase despre acestea.

ALMA este o capodoperă a ingineriei moderne. Inițial, nivelul de precizie pe care experții din domeniu voiau să-l atingă în proiectarea acestui observator astronomic părea prea ambițios, chiar imposibil de realizat. Totuși, contribuția a mii de specialiști din toate țările partenere a condus la concretizarea acestui proiect vizionar.

În prezent, specificațiile tehnice îi conferă o acuratețe extraordinar de mare în studiul Vastului Univers. ALMA este deci folosit pentru a studia evoluția primelor stele și galaxii ce s-au format la început, adică acum miliarde de ani. Totodată, ALMA oferă informații valoroase despre procesul de formare a planetelor și stelelor.

ALMA nu este singurul proiect de cercetare științifică care se desfășoară în Atacama. De fapt, condițiile naturale din Deșert sunt atât de asemănătoare cu cele de pe Marte, încât aici se fac cercetări asupra evoluției vieții pe Planeta Roșie.

Asemănarea mediului din Atacama cu cel de pe Marte este explicată prin prezența a mai multor factori comuni precum ariditatea excesivă și radiația ultravioletă puternică provenită de la Soare. În aceste condiții, singurele organisme vii din Atacama sunt microorganisme ce trăiesc în subteran sau în interiorul rocilor.

Încă este incert dacă există sau nu viață pe Marte. Dacă există totuși, este reprezentată cel mai probabil tot de către microorganisme subterane, ca în Atacama.

În pregătirea unei posibile misiuni de căutare a vieții pe Planeta Roșie, NASA a derulat, din 2016 până în 2019, proiectul ARADS, care presupunea proiectarea mai multor instrumente și tehnologii pentru explorare terestră și concepute să identifice organisme vii. Testele din cadrul proiectului s-au desfășurat în Atacama.

Tot în acest proiect, s-au colectat probe cu microorganisme care trăiesc în depozitele de sare din Deșert, pentru a studia modul în care reușesc să se adapteze la astfel de condiții climatice extreme.

…

Deșertul Atacama este un loc fascinant și o destinație obligatorie în itinerarul oricărui călător intercontinental. Are peisaje nemaiîntâlnite pe Terra, atracții turistice inedite și încă un avantaj interesant: te poți tăia pe orice rocă și nu te vei infecta. Patogenii nu trăiesc într-un mediu atât de arid…

Acest articol face parte din rubrica „Descoperă Lumea prin Geografie!”. Vă invit să consultați arhiva rubricii, pentru a citi și alte articole despre Planeta pe care trăim!

Vă plac articolele noastre? Ne puteți urmări pe Facebook, pe Instagram sau pe canalul nostru de pe WhatsApp, pentru a fi notificați atunci când apar articole noi!

---

Imagine principală:

Alte imagini din cadrul articolului:

Bibliografie: