Agricultura este știința și arta cultivării plantelor și a creșterii animalelor. Aceasta a fost cheia care a deschis calea către evoluția și ascensiunea civilizației sedentare. Care sunt totuși riscurile acesteia? Alimentația a devenit mult mai diferită odată ce omul a putut să-și producă mâncarea în propria gospodărie, iar deplasările lungi și obositoare dedicate vânatului nu mai erau la fel de frecvente.

Pe lângă defrișări și poluare, există un aspect pe care adesea îl omitem: Cum ne afectează dantura?

Studiile bioarheologice au constatat că, în general, adoptarea agriculturii este asociată cu deteriorarea sănătății dentare, cel mai frecvent manifestată ca o creștere a prevalenței cariilor dentare. Cu toate acestea, în comparație cu alte regiuni ale lumii, studiile bioarheologice care se axează pe Europa preistorică au avut rezultate variabile, diferitele populații prezentând deteriorări, îmbunătățiri și stază în sănătatea orală. Acest studiu evaluează sănătatea orală a indivizilor din cultura Cucuteni îngropați în Peștera Verteba, Ucraina, în contextul tranziției către agricultură în Europa de Est. Comparăm ratele cariilor dentare între fermierii din Cucuteni cu vânătorii, pescarii și culegătorii anteriori din Ucraina. S-a descoperit că oamenii din Cucuteni au leziuni carioase pe 9,5% din dinți, în timp ce vânătorii, pescarii și culegători s-au dovedit a fi universal lipsiți de leziuni carioase. Acest fenomen este întâlnit în prezent și în triburile din Africa de Est, aceștia fiind complet lipsiți de carii datorită alimentației. Un test exact al lui Fisher demonstrează că această diferență este semnificativă din punct de vedere statistic, susținând modelul potrivit căruia tranziția către agricultură a fost dăunătoare sănătății orale în Ucraina preistorică.

Dovezile stomatologiei preistorice au fost limitate la câteva cazuri, cele mai vechi datând încă din neolitic. Nu foarte departe de teritoriul Ucrainei, a trăit poporul Vinča (Vincea). În urma studiilor, s-au descoperit schelete care păreau să aibă plombe făcute din ceară de albine cu aproximativ 6500 ani în urmă, la scurt timp după ce au început să practice agricultura.

Descoperirea agriculturii a fost revoluționară, acesta este un fapt. Aceasta le-a dat voie oamenilor să se stabilească la locul lor și să prioritizeze alte activități care au dus evoluția omenirii. În tot acest timp, gura noastră a devenit mediul perfect pentru Streptococcus mutans, o bacterie care se hrănește cu carbohidrații și zaharurile, care se blochează în dinții noștri, transformându-i în acid lactic. Acest acid consumă apoi smalțul dentar și ne afectează dinții. În prezent, această bacterie se dezvoltă în principal în cavitatea bucală și este transmisă de la mame la copii în timpul copilăriei.

Acum că agricultura este baza alimentației, ce putem face să prevenim problemele care vin cu aceasta?

Abordarea unei bune igieni orale, inclusiv periajul zilnic, folosirea aței dentare și utilizarea unei ape de gură adecvate poate reduce semnificativ numărul de bacterii orale, inclusiv S. mutans și inhibă proliferarea acestora. Există și unele remedii folosite în tratamentul infecției bacteriene bucale. Acestea includ fluorul, care face parte și din compoziția pastelor de dinți și care are un efect puternic asupra bacteriilor din cavitatea bucală, deoarece formează un strat protector pe suprafața dinților; sau clorhexidina, care funcționează prin interferarea cu aderența bacteriană.

---

Imagine principală:

Bibliografie: