Societatea română postdecembristă era, fără niciun dubiu, caracterizată de o oarecare instabilitate politică. În primii ani de după Revoluție au avut loc mineriadele, diverse fuziuni și conflicte politice, iar tranziția de la un stat socialist, comunist la unul democratic s-a dovedit a fi mai greu de realizat. România avea probleme grave de corupție, partidele și coalițiile politice se formau și apoi se desfăceau, iar multe legislații care ar fi trebuit să rezolve problemele sociale de atunci pur și simplu nu existau. 

În acest context, România și-a declarat interesul de a face parte din Uniunea Europeană, iar după mai mulți ani de pregătire și tranziție, țara noastră a devenit oficial stat membru UE în anul 2007. În mod obiectiv, acest moment în istoria României marchează debutul unei noi etape pentru țara noastră: una caracterizată de modernizare, de abordarea valorilor, libertăților și drepturilor civile promovate de UE, de creștere economică și de creștere a standardului de trai. 

Și totuși, conform unui raport oficial realizat de Parlamentul European, între anii 2007 – 2022, procentul de români care considerau că este bine că România este stat membru UE a scăzut de la 71% în 2007, la 68% în 2015, la 43% în 2022. 

În mod neașteptat, însă, conform aceleiași surse, procentul de români care cred că România a beneficiat, în principal, din faptul că este stat membru UE a rămas oarecum constant, deși a înregistrat diverse modificări: 67% în 2007, 72% în 2015, 61% la finalul anului 2017, 72% spre finalul anului 2020 și 66% spre finalul anului 2022. 

Cred, așadar, că există o lipsa de claritate cu privire la beneficiile concrete ale României, ca stat membru UE. Cred că este important să reamintesc în mod punctual câteva dintre cele mai importante avantaje. Astfel, voi analiza în mod concis cinci beneficii de care s-au bucurat cetățenii români, odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

1. Libertatea de circulație a bunurilor și piața economică europeană

Principiul de bază al Comunității Europene de Cărbune și Oțel (CECO), organizația internațională ce a stat la baza Uniunii Europene, a fost crearea unei piețe comune a statelor membre pentru resursele de oțel și cărbune. Comunitatea Economică Europeană și Euratom, fondate ulterior de către cele șase state din CECO, au extins această piață comună și au generalizat-o pentru majoritatea bunurilor și serviciilor. În 1987, a fost semnat Actul Unic European, care a fixat clar anul 1992 drept termen de terminare a implementării complete a acestei piețe comune, pentru toate bunurile și serviciile. În 1992, prin Tratatul de la Maastricht, este oficial înființată Uniunea Europeană, care avea ca pilon principal piață economică europeană.

Conform Tratatului, piețele interne ale statelor membre au format una comună, ceea ce a dus la însumarea tuturor cumpărătorilor. Fiecare companie din oricare stat membru are teoretic acces liber la un segment european de clienți, care este cu mult mai mare decât cel la nivel național, ceea ce le-a permis întreprinderilor să-și desfășoare activitatea la nivel european și le-a facilitat extinderea rețelei în multe alte state membre. 

În prezent, transportul tuturor bunurilor, serviciilor, banilor în cadrul Uniunii Europene se face complet liber, ca și cum toate statele membre ar fi, de fapt, același stat. Drept urmare, transportul mărfurilor între state este cu mult mai rapid, deoarece sute de formalități și incompatibilități între politicile economice interne ale acestora au fost, pur și simplu, eliminate. În consecință, costurile necesare pentru distribuție au scăzut, ceea ce a dus la o scădere generală a prețurilor bunurilor comercializate. Totodată, a crescut semnificativ capacitatea companiilor de a-și aproviziona magazinele și de a-și livra produsele în UE.

Mai mult decât atât, extinderea multor companii la nivel european a dus la o creștere în competiție. Conform principiilor economice, competiția dintre mai mulți comercianți îi obligă, din nevoia de a atrage mai mulți clienți decât rivalii lor, să aibă o calitate cât mai bună a produselor și serviciilor și să-și stabilească prețurile de vânzare astfel încât să fie cât mai accesibile.

Ce înseamnă toate acestea pentru România? Un impact considerabil pentru economia țării noastre. Toate afacerile române își pot vinde liber produsele și serviciile într-o piață cu 450 de milioane de consumatori (adică populația UE), iar nevoia de a face față competiției i-a obligat pe toți comercianții din România să ofere produse cât mai calitative și la prețuri accesibile. 

În 2023, 73,3% din importurile României au avut loc în cadrul pieței europene comune, ceea ce a favorizat obținerea resurselor, bunurilor, produselor de care avea nevoie într-un timp scurt și la costuri reduse. Astfel, cererea economică a populației a putut fi egalată de oferta bunurilor disponibile, ceea ce a contribuit la păstrarea unor prețuri rezonabile și la asigurarea unei largi varietăți de produse comercializate în toate magazinele.

Totodată, 72,6% din exporturile României în 2023 au fost tot în cadrul pieței comune, ceea ce a permis statului român să-și maximizeze câștigurile din exporturi, datorită lipsei taxelor vamale, sutelor de formalități și întârzierilor din cauza acestora.  

2. Libertatea de circulație a persoanelor și alte libertăți civile

Fiind un efect direct al pieței economice comune, aceste libertăți civile de care beneficiază toți cetățenii europeni au un impact pozitiv asupra calității traiului în UE. 

În primul rând, pe plan de oportunități de studiu, orice cetățean UE are aceleași condiții de admitere la o facultate dintr-un alt stat membru ca cetățenii acelui stat. Niciun cetățean UE nu poate fi respins de la vreo facultate din UE pe temei de naționalitate. Totodată, costul cursurilor de învățământ superior sunt aceleași pentru toți cetățenii UE, indiferent de naționalitate. 

Astfel, studenții români au dobândit oportunități academice incredibile și pot să-și continue mai ușor studiile universitare la oricare dintre sutele de facultăți din UE. Un român care vorbește limba italiană și vrea să facă medicină poate să candideze facil pe locurile de la facultățile de medicină din Italia. Un alt tânăr care vorbește perfect limba engleză și vrea să urmeze o facultate tehnică are mai multe variante în Olanda.

În plus, cetățenii din orice stat membru au libertatea de a locui oriunde în cadrul Uniunii Europene. Pentru o perioadă de maximum trei luni, singura obligație a unui român, spre exemplu, pentru a locui într-o altă țară UE este să aibă un pașaport sau un buletin valid. Pentru o perioadă mai lungă de trei luni, este necesară onorarea obligațiilor și formalităților specifice statutului respectiv. Un cetățean european ce a locuit în mod legal într-un alt stat membru timp de cel puțin cinci ani dobândește dreptul de reședință permanentă. Mai mult decât atât, membrii familiei, fie că sunt tot cetățeni ai Uniunii, fie că nu sunt, au dreptul de a-i acompania. 

Prin intrarea României în UE, cetățenii români pot accesa piața de muncă europeană, care oferă mult mai multe oportunități profesionale decât cea națională și care oferă un prilej perfect pentru a-și maximiza veniturile și pentru a câștiga experiență. În plus, cetățenii UE care vor să lucreze într-un alt stat au aceleași drepturi, obligații și oportunități profesionale ca cetățenii acelui stat. Toate studiile și titlurile profesiilor ale unui cetățean dintr-un stat membru sunt recunoscute oriunde în Uniunea Europeană. Spre exemplu, un asistent medical în România se poate angaja oriunde în alte țări UE, fără să fie nevoit să facă studii sau pregătire suplimentară pentru a fi eligibil pentru acele posturi. 

Nu în ultimul rând, o libertate esențială este cea de circulație a persoanelor. În cadrul Uniunii Europene, românii pot circula liber doar cu buletinul și nu au niciun fel de restricții sau condiții suplimentare de intrare și ședere în țările UE comparativ cu alți cetățeni din alte state UE. Vacanțele în Grecia, în Italia, în Spania, în Franța au ajuns o normalitate, o rutină pentru majoritatea cetățenilor români.

Mai mult decât atât, libertatea de circulație a început să capete, în ultima perioadă, o nouă dimensiune pentru România. Am fost admiși parțial în spațiul Schengen și vom deveni, cel mai probabil, membri deplini ai acestuia în următorii ani. Acest câștig nu ar fi fost posibil fără integrarea României în Uniune și are un impact pozitiv în a reduce timpul de tranzit, de trecere a graniței spre state UE și în a minimiza pagubele financiare ce derivă din aceste întârzieri. 

3. Consolidarea spiritului democratic

Uniunea Europeană funcționează pe baza unor valori și principii specifice unei democrații: egalitatea în fața legii, egalitate la vot, demnitate, diversitate, drepturi, libertăți și responsabilitățile civile. Lupta împotriva corupției, sporirea puterii organelor de justiție, creștere economică și prevenirea crizelor fiscale și promovarea păcii se numără printre obiectivele pe care și le propune UE. 

Conform legislației și normelor UE, toate statele membre sunt obligate să asigure respectarea acestor valori și obiective și sunt sancționate dur dacă nu o fac. Așadar, acest sistem asigură perpetuarea și aplicarea acestora și consolidează spiritul democratic al țărilor UE și automat, al României.

România nu este, în prezent, în niciun caz predispusă să cadă pradă unui regim autoritar. Nici după Revoluție nu a fost cazul, având în vedere că majoritatea românilor și politicienilor de după 1989 s-au orientat spre Occident, spre Europa, spre SUA. 

Totuși, sunt posibile cazuri particulare în care drepturile unei anumite minorități nu sunt respectate sau în care anumite legii pot crea prejudicii anumitor categorii de oameni. În cazul în care astfel de legislații intră în vigoare, adică primesc avizul Curții Constituționale și trec votul parlamentar, există instituții europene care au autoritate de a constata neconformitatea cu legislația europeană.

În sine faptul că România face parte dintr-o entitate mai mare ce are autoritatea de a monitoriza și de a aplica sancțiuni în cazul unor derapaje de la principiile europene creează, în cazul unui eșec al filtrelor și organelor naționale, un sistem de apărare împotrivă introducerii unor legi care nu respectă aceste valori democratice. 

4. Programele de alocare a fondurilor europene

Un avantaj extraordinar de important pentru România, drept stat membru UE, este finanțarea din bugetul UE a diverselor proiecte de infrastructură, de modernizare și de reforme. Din 2007 și până în februarie 2024, România a obținut de la Uniunea Europeană peste 60 de miliarde de euro în fonduri europene pentru astfel de obiective. 

Pe de o parte, multe dintre marile orașe din România au înregistrat transformări incredibile cu ajutorul acestor fonduri europene. Un oraș care s-a transformat în ultimele decenii este Oradea. Dintr-un oraș comunist, a ajuns unul modern, ale cărui clădiri renovate, cartiere noi și drumuri reabilitate emană un puternic aer occidental. 

În mod similar, Cluj-Napoca s-a dezvoltat considerabil prin diverse proiecte finanțate din fonduri europene. A fost realizat Parcul „Între Lacuri” și au fost reabilitate mai multe străzi, zone și cartiere. Pentru următorii ani, se alocă 2,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură precum centura metropolitană a orașului, magistrala de metrou și alte parcuri. În general, multe alte orașe mai mici au atras fonduri europene pentru proiecte locale cum ar fi amenajarea unor zone publice și a unor parcuri, crearea unor rețele de transport local și achiziția autobuzelor moderne, restructurarea sistemului de canalizare, dezvoltarea școlilor.

Comuna Ciugud din județul Alba este un bun exemplu despre cum pot fi folosite în mod constructiv fondurile europene. Au fost reabilitate sistemele ce asigură accesul la utilitățile de bază: apă curentă, canalizare, energie electrică, gaze și a fost conturat un motor economic local, format din peste 40 de companii, care înregistrează venituri de 2 milioane de euro anual. Au fost desfășurate proiecte ample de digitalizare, iar comuna este dotată cu surse sustenabile de energie electrică: are panouri fotovoltaice și o turbină eoliană. 

Fondurile europene au fost alocate și pentru construcția arterelor rutiere și căilor feroviare. Mai mult de jumătate din Autostrada Moldovei și secțiuni semnificative din Drumul Expres Craiova-Pitești și noua centură a capitalei sunt finanțate din fonduri europene nerambursabile sau din bani din PNRR, care este un program finanțat direct de UE și prin împrumuturi obținute de Uniune, la dobânzi mici. Multe alte loturi din autostrăzile construite după 1989 au fost finanțate parțial sau aproape complet din fonduri europene. 

Mai mult decât atât, aproape tot costul Magistralei 5 a Metroului Bucureștean a fost acoperit de Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană a asigurat o finanțare de peste 3 miliarde de euro pentru modernizarea a 1000 de kilometri de linii ferate.

Există și pe plan cultural mai multe proiecte cu fonduri europene care vizează renovarea unor centre de cultură, monumente, teatre sau alte clădiri din patrimoniul național. 

În domeniul agriculturii, diverse subvenții, finanțări pentru ferme și terenurile agricole și sprijin pentru fermierii pentru a obține condițiile și resursele necesare pentru activitatea lor sunt proiecte de regulă realizate cu fonduri europene.  

Așadar, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea orașelor, digitalizarea în mai multe domenii și renovarea edificiilor peste tot în țară devin realitate mai ales datorită participării financiare a Uniunii Europene. 

5. Legislațiile europene

O altă contribuție a Uniunii Europene pentru toate statele membre, inclusiv România, este prin formularea unor directive, pachete legislative, reforme europene.

Comisia Europeană, una dintre cele patru instituții ale Uniunii Europene, are rolul de a concepe și introduce pachete legislative care să asigure dezvoltarea și evoluția sectoarelor economice, rezolvarea inegalităților sociale, creșterea randamentului autorităților în lupta anti-corupție, lupta împotriva grupărilor de crimă organizată, tranziția spre tehnologii sustenabile și perpetuarea, în general, a unui societăți pașnice și cooperante. România, ca orice alt stat membru, are obligația de a implementa multe dintre legislațiile europene emise de către Comisie și este sancționată dacă nu o face până la termenul limită. Aceste directive, decizii cadru și regulamente au un caracter tehnic și rezolvă într-un mod eficient problemele pe care le adresează.

Un exemplu important în acest sens este decizia cadru a Consiliului European din 2002, revizuită în 2009, care implementează mandatul european de arestare și procedurile aferente. Acest sistem întărește atribuțiile și puterile autoritățile din domeniul justiției și crește competențele statelor membre, inclusiv ale României, astfel încât să fie facilitată urmărirea penală a celor ce comit infracțiuni sau crime în mai multe state.

Alte directive precum cea din 2011 care stabilește drepturile consumatorului, cea din 2000 care stabilește un cadru legal pentru a garanta tratamentul egal al angajaților, indiferent de sex, religie, etnie sau regulamentul GDPR, care are rolul de a proteja datele cu caracter personal, au condus toate la o evoluție pe plan social a României. 

Concluzie

Pe parcursul acestui articol, am urmărit avantajele de care s-a bucurat România de când a intrat în Uniunea Europeană. Toate aceste libertăți ale cetățenilor, proiecte de infrastructură și de dezvoltare, mecanisme ce asigură păstrarea caracterului democratic din România ar fi fost extraordinar de greu de atins, dacă nu făceam parte din Uniunea Europeană.

La finalul zilei, când tragem linia și evaluăm acest impact, observăm în mod incontestabil că viețile noastre, ca cetățeni români, sunt cu mult mai bune de când am intrat în UE. Calitatea traiului este mai bună, oportunitățile și posibilitățile noastre sunt mai numeroase, iar economia și autoritățile sunt mai puternice. Acesta este practic un ultim beneficiu de care se bucură România, drept stat membru UE: stabilitate politică și socială.

Așadar, atunci când, din orice motiv, sunteți eurosceptici și considerați că Uniunea Europeană nu face nimic sau nu face suficient pentru România, vă recomand să reevaluați aceste cinci mari beneficii și să le puneți în balanță cu acele inconveniente pe care le identificați. Vă asigur că, în cele din urmă, veți observa că euroscepticismul nu este justificabil.

---

Imagine principală:

Alte imagini din cadrul articolului:

Bibliografie: