Partea I: Informații generale despre dezindustrializare

Dezindustrializarea reprezintă un proces complex prin care scade prezența și aportul industriei în economia unei țări. Acest lucru se realizează de regulă prin închiderea de fabrici și uzine și reorientarea politicii economice a statului respectiv către alte domenii de activitate, cum ar fi serviciile. Multe dintre țările din Occident au trecut, odată cu începutul secolului XXI, printr-un astfel de proces, iar schimbările de natură economică au fost însoțite de ample modificări în societate, modificări de valori sau de mentalitate.

Cu toate că avansul tehnologic și științific din ultimii ani a permis societății să nu mai fie dependentă de producția industrială, numeroși sociologi și economiști susțin că există și efecte negative ce provin din oprirea activității a unor mari producători industriali. În mod evident, cu toții am trecut în viață, măcar o dată, pe lângă o fabrică închisă, abandonată sau printr-un fost cartier muncitoresc care fie se află în paragină, fie a devenit locul unei dezvoltări imobiliare haotice, dar energice, fie are o reputație proastă printre localnici.

Astfel, ne punem întrebarea: „Cât de benefică a fost dezindustrializarea pentru țările din Vest?”. Pentru a putea formula un răspuns, trebuie să ținem cont de factori tehnologici, sociali și istorici. Acest articol este structurat sub forma unei analize ce va porni de la această întrebare și va încerca să elaboreze un răspuns adecvat.

Partea a II-a: Cauzele principale ale dezindustrializării

O primă cauză în acest sens este globalizarea care reprezintă unul dintre fenomenele socio-economice cele mai relevante ale epocii contemporane, manifestându-se printr-un grad din ce în ce mai mare de interdependență între statele lumii și de legături economice mai strânse între acestea.

Prin urmare, granițele au încetat să mai fie bariere între națiuni, iar multe companii din industrii precum cea a automobilelor sau cea textilă și-au relocat activitatea în zona Africii și a Asiei de Sud-Est și și-au redus activitatea de producție în Occident. Aici se găsesc numeroase țări în curs de dezvoltare și cu o forță de muncă potrivită și ieftină.

Statele occidentale, fiind considerate deja foarte avansate și trecute prin toate etapele industrializării, au cunoscut o creștere semnificativă în sectorul serviciilor și al informației. Pe de altă parte, statele mai puțin dezvoltate au înregistrat un progres economic rapid, beneficiind de oportunitățile industriale pe care le-a adus globalizarea.

Un alt factor important care a contribuit la dezindustrializare sunt inovațiile tehnologice care au apărut în ultimele trei decenii. Mai multe întreprinderi industriale au ajuns la concluzia că automatizarea și mecanizarea facilitează o producție mai eficientă și rapidă. Astfel, au redus dependența de forța de muncă umană, iar linia de producție a ajuns să fie, în mare măsură, automatizată.

Astfel, numărul de fabrici a scăzut semnificativ, multe dintre ele fiind abandonate sau transformate în alte facilități, spre exemplu: Centrala electrică din cartierul Battersea, Londra, care acum este un centru comercial cunoscut.

Există și alte motive pentru care anumiți agenți industriali dispar sau își reduc activitatea, cum ar fi dificultățile financiare sau prezența pe piață a unor competitori mai puternici. Spre exemplu, companiile americane din industria auto precum Chrysler sau Chevrolet au fost afectate atunci când au intrat producătorii japonezi Toyota și Nissan pe piața americană a automobilelor. În consecință, a scăzut în mod semnificativ capacitatea lor de producție din statul Michigan din SUA.

Partea a III-a: Efectul asupra economiei

Cât de benefică a fost dezindustrializarea pentru țările din Vest?

DIn punct de vedere economic, o activitate industrială mai redusă nu înseamnă neapărat și o producție de bunuri mai scăzută. Spre exemplu, în cazul Marii Britanii, care a făcut o tranziție rapidă de la o economie construită predominant pe industrie la una predominant construită pe servicii, cantitatea brută de bunuri produse a continuat să crească cu 0,7% anual.

Acest aspect, împreună cu posibilitatea de a moderniza desfășurarea activității economice, a condus la o creștere puternică a economiilor Occidentale în anii 2000 și 2010, cu excepția crizei din 2008. În plus, piața muncii a devenit mai dinamică, atrăgătoare și competitivă, iar angajații, profesioniști.

Nevoia de a avea oameni care să fie obișnuiți cu un program fix de muncă, să știe să comunice eficient și să lucreze în echipă a contribuit la extinderea companiilor multinaționale în domenii precum cel imobiliar sau cel al evenimentelor artistice sau sportive. Acestea sunt, de multe ori, bine reprezentate în la nivel regional sau mondial, punând în contact angajați din diverse colțuri ale lumii. Acest lucru le permite să afle despre particularitățile pieței în alte țări și să vină cu propuneri despre cum poate fi modificată activitatea sau abordarea companiei pentru creșterea profitului și îmbunătățirea serviciilor prestate.

Dezvoltarea rapidă a serviciilor a facilitat transportul de bunuri între state, existând numeroase companii ce asigură transport aerian, terestru sau naval (exemplu: Amazon, FedEx, DHL, UPS). Integrarea economică, promovată de entități precum U.E., a fost favorizată de existența unor legături puternice între statele membre în ceea ce privește comerțul, transporturile și dezvoltarea infrastructurii pentru un beneficiu comun.

Cu toate acestea, există și efecte negative ale dezindustrializării pentru economiile țărilor din Vest. Spre exemplu, rata șomajului a crescut în multe foste comunități și orașe industriale, afectând în același timp nivelul de trai sau distribuția veniturilor, doi parametri reprezentativi în ceea ce privește măsurarea calității vieții dintr-o anumită așezare umană.

Unul dintre orașele cele mai puternic afectate de relocarea marilor companii industriale este Detroit, Michigan, ce are astăzi o rată de criminalitate mult peste media Statelor Unite și numeroasele zone abandonate și transformate, între timp, în ghetouri. Zone industriale afectate includ de la Valea Mahoning din SUA (cunoscută pentru prelucrarea fierului), care a suferit un declin economic și unde s-a înregistrat o scădere a numărului de locuitori, la orașele-port de pe Dunăre precum Galați și Brăila, care s-au confruntat cu declinul populației, șomaj ridicat și scăderea nivelului de trai.

Partea a IV-a: Implicațiile sociale ale dezindustrializării

Ca orice modificare în dinamica economică a unui stat, dezindustrializarea are un impact în structura societății. Aceste schimbări afectează atât traiul oamenilor, cât și etica și conduita profesională.

Probabil cel mai cunoscut impact social (și economic, în același timp) este creșterea rapidă a șomajului, el reprezentând doar baza unei piramide a transformării radicale prin care au trecut sute de comunități din state precum SUA, Marea Britanie, Franța sau România.

Locuitorii cartierelor și orașelor puternic industrializate erau cunoscuți, în secolul XX, pentru atașamentul puternic față de locul în care s-au născut și pentru mândria de a fi industriaș, insuflată ulterior copiilor și chiar nepoților. Astfel, închiderea uzinei locale nu numai că s-a soldat cu pierderea locului de muncă de către sute de foști angajați, dar a distrus spiritul vechi de generații al unui colectiv mândru. Mulți oameni, neputând să își adune forțele pentru a-și găsi o nouă meserie și neregăsindu-se în noua viață în care au fost împinși de către circumstanțele economice, au ajuns să se confrunte cu sărăcie, datorii, frustrări, probleme de sănătate, iar în numeroase cazuri și-au pierdut locuințele sau au decis să se mute către orașe mai mari și mai atractive.

Una dintre comunitățile cel mai puternic lovite a fost cea din Youngstown, Ohio, oraș care a pierdut nu mai puțin de 50.000 de locuri de muncă din cauza declinului industriei prelucrării fierului. Zone precum Nord-Estul Angliei sau Valea Meuse din Franța au resimțit și ele efectele dezindustrializării.

Totuși, atunci când lucrurile funcționează prost pentru cineva, merg grozav pentru altcineva. Acesta a fost cazul multinaționalelor care au sedii în orașe mari și cu economii locale dezvoltate, care au fost pregătite să se redreseze din impactul de moment al reducerii activității industriale. Ascensiunea lor economică a provocat schimbări semnificative în raporturile angajator-angajat, dar și în etica la locul de muncă. Toate aceste transformări au modelat viața de zi cu zi a cetățeanului de rând și au condus la formarea culturii „corporatiste”, reprezentative pentru mileniul al III-lea.

Coroborând aceste idei, dezindustrializarea a venit la pachet cu schimbări uriașe pentru numeroase comunități a căror identitate era strâns legată de existența unei fabrici locale. Totodată, a modelat, în același timp, societatea pe care o cunoaștem și în care trăim mulți dintre noi, conferindu-i caracteristici ce o diferențiază de lumea industrială a secolelor XIX-XX.

Partea a V-a: Concluzie

Răspunsul întrebării de la începutul articolului nu poate fi, cu siguranță, formulat într-o singură frază, fără explicații și fără să ținem cont de numeroase aspecte socio-economice.

Având deja o analiză simplu de înțeles, dar cuprinzătoare, putem afirma că dezindustrializarea vine la pachet și cu avantaje, și cu dezavantaje. Nu există țară care să nu resimtă efectele negative în urma înlocuirii treptate a industriei cu alte domenii de activitate, indiferent de cât de puternică este economia sa. Este cert că numeroase orașe sau metropole din Occident au întâmpinat probleme în urma dezindustrializării, fie de scurtă durată sau pe termen lung.

Mulți experți sunt de părere că dezindustrializarea este un pas necesar în evoluția economică, social-culturală și tehnologică a unei națiuni. Așa cum la sfârșit de secol XIX a avut loc creșterea industriei în detrimentul agriculturii și a manufacturii, sfârșitul de secol XX a fost caracterizat de înlocuirea industriei grele cu alte activități economice. Schimbarea a fost determinată de avansul constant al tehnologiei și nevoia de a diversifica activitatea economică.

Chiar și așa, dezindustrializarea realizată brusc, fenomen ce a fost perceptibil mai ales în fostele state comuniste din Estul și Sud-Estul Europei, are un impact ce poate afecta anumite comunități și economia locală pentru o perioadă lungă de timp. Rolul industriei nu trebuie, până la urmă, subestimat, având în vedere importanța deosebită pe care a avut-o aceasta în dezvoltarea statelor Occidentale în secolul trecut. Țări precum Franța încearcă, în prezent, să readucă industria într-o poziție de importanță națională: mai multe fabrici și uzine se deschid anual decât se închid, iar investițiile în domeniu ating sume foarte mari.

Prin urmare, dezindustrializarea este oarecum inevitabilă, deoarece este un pas evolutiv pentru un stat, pas ce-l ajută să se adapteze realităților lumii moderne. Totuși, în prezent, activitatea industrială trebuie privită de către orice conducător politic ca un mijloc important de prosperitate economică, chiar dacă rolul său nu mai este același ca acum 50-60 de ani.

---

Imagine principală:

Alte imagini din cadrul articolului:

Bibliografie: