Teoriile conspirației ni se par adesea amuzante, tocmai fiindcă ipoteza lor este absurdă și cei care le susțin sunt lipsiți de dovezi. Subiectul este însă cât se poate de serios, căci vorbim chiar de neîncredere în autoritățile statului și experți din domeniul medical sau tehnologic. Din păcate, aceste teorii devin din ce în ce mai populare și este esențial să știm ce sunt, cum se răspândesc, cum putem lupta împotriva fenomenului și de ce cred oamenii în ele. 

Conspirațiile presupun în general convingerea că nu există coincidențe, ci conexiuni reale între mai multe fapte, declarații sau persoane. Cea mai cunoscută conspirație presupune activitatea unei organizații mondiale secrete care ne dorește răul; conspirație corelată adesea cu anumite incidente ale unor celebrități, persoane publice sau grupuri importante. Amintim deci conspirații relativ recente despre accidentul Prințesei Diana, Atentatul asupra Turnurilor Gemene, pandemia de COVID-19 și vaccinurile, tehnologia 5G și moartea lui J. F. Kennedy.

Cum iau naștere teoriile conspirației? 

Pentru a fi convins de ceva, orice om câtuși de puțin rațional are nevoie de o justificare, mai ales în cazul situațiilor șocante care ne amenință sănătatea sau siguranța. Când sunt prea multe coincidențe, ne închipuim diverse scenarii ce conturează „adevărul ascuns”, din cauza anxietății și a lipsei de explicații din surse oficiale. Unele subiecte sunt atât de incitante sau revoltătoare, încât devenim nerăbdători și sărim peste procesul de verificare a veridicității informațiilor. O analiză a Comisiei Europene conclude că aceste teorii ne dau o falsă senzație de control și certitudine în vremuri grele precum pandemie sau război.

În final, este nevoie de o „dovadă” care să susțină afirmațiile, adesea fiind de fapt informații provenite din surse nesigure și sunt oarecum forțate să se încadreze în context. Mai multe studii verificate de Asociația Americană de Psihologie au arătat că unii indivizi se asociază cu aceste idei fiindcă vor să se simtă superiori (adică ei nu sunt păcăliți de guvern și de aparențe, spre deosebire de alții) sau fiindcă au tendințe de a fi antagoniști, narcisiști, paranoici și impulsivi.

Cum și de ce crește popularitatea acestora?

Unele teorii datează de zeci de ani, poate chiar sute, și chiar dacă mulți nu cred în ele, majoritatea cu siguranță a auzit de câteva conspirații. Odată cu creșterea popularității platformelor de social-media, răspândirea informațiilor false, parțial sau în totalitate, a devenit mult mai accesibilă și a avut un impact direct asupra celor care vizionează acest tip de conținut.

Fiind un spațiu virtual în care identitatea le este ascunsă, mulți se simt în siguranță să-și exprime părerile controversate, pe care algoritmul le promovează ulterior, deoarece stârnesc din ce în ce mai multe reacții. Există oameni care își întăresc convingerile căutând informații pe internet și folosesc dovezi înșelătoare ca videoclipurile de pe TikTok postate de utilizatori anonimi. De exemplu, sunt influenceri care promovează teorii ale conspirației despre politica americană, iar puterea mare de convingere pe care o au asupra urmăritorilor poate fi considerată un factor care i-a făcut pe 29% din americani să creadă că alegerile din 2020 au fost fraudate.

Cum identificăm o conspirație?

În vremurile noastre, avem din fericire acces la multe informații, însă pentru a nu cădea pradă conspirațiilor este nevoie să le selectăm cu grijă. Primul pas este verificarea autorului și a sursei: obligatoriu să includă bibliografie, păreri ale unor experți din domeniu care au acreditările necesare valabile, o identitate clar specificată și articolul indicat să aibă cât mai multe citații. De exemplu, un medic cu diploma suspendată în realitate și specializat într-o ramura medicală fără legătură cu răspândirea virusurilor nu ar trebui să sfătuiască oamenii cu privire la pandemia de Covid-19. Mai apoi, tonul folosit contează mult: un conspiraționist se va exprima de parcă părerea sa este un adevăr absolut, va fi subiectiv, se va folosi de imagini emoționante și va stârni noi întrebări menite să destabilizeze încrederea noastră în declarații oficiale. 

Cum gestionăm impactul conspirațiilor asupra noastră?

Dacă nu suntem siguri de veridicitatea informațiilor, nu trebuie să distribuim tot ce ni se pare interesant pe net, ci să ne informăm asupra subiectului. Ceva aparent inofensiv ne face treptat mai ușor de manipulat și ne strică buna dispoziție prin mesaje care încurajează ideea că suntem păcăliți și nedreptățiți. Dacă vrem însă să convingem pe cineva care crede deja în conspirații, atunci este indicat să-i arătam punctual ce este greșit la sursele și dovezile sale, prin statistici clare, care nu pot fi interpretate în alt sens. Cel mai bine este să punem accent pe o altă ipoteză care să aibă o bază solidă de informații și obiectivitate, pentru a satisface nevoia de a avea o explicație. 

Interesant este că putem face o persoană să nu mai creadă așa de mult în conspirații arătându-i că nu este o părere atât de populara cum s-ar crede. Se pare că mulți conspiraționiști au impresia că majoritatea e de aceeași părere cu ei, iar intensitatea cu care își susțin ideile va scădea atunci când află că sunt în minoritate semnificativă. Orice abordare am alege, trebuie să afișăm înțelegere și să ascultăm motivele pentru care o persoană crede în aceste teorii. Altfel, ar putea să-și întărească convingerea că cineva i se opune mereu pentru că are dreptate, ceea ce va duce la un efect opus: va crede și mai mult în conspirații.

După toate aceste informații, pe care vă invit să le verificați cu ajutorul bibliografiei, putem concluziona că teoriile conspiraționiste vor continua să apară și să se răspândească, iar singurul lucru pe care îl putem face împotriva acestui fenomen este să nu cădem în capcană. Educația și acceptarea realității că nu putem deține niciodată adevărul absolut au asupra conspirațiilor același efect ca soarele asupra vampirilor. Trebuie să fim îndeosebi atenți la cine, ce și cum ne informează pentru că, deși sunt captivante, aceste teorii sunt în egala măsură dăunătoare.

Imagine principală:

Alte imagini din cadrul articolului:

1) https://www.pexels.com/fr-fr/photo/personne-tenant-iphone-montrant-le-dossier-de-reseaux-sociaux-607812/.

Bibliografie: