Sidebar with Search

„Cogito, ergo sum”

Folie à deux – nebunia în doi

Folie à deux – nebunia în doi

Acest articol a fost realizat în colaborare cu PsihoTotem.

Folie à deux este un sindrom psihiatric rar în cadrul căruia simptomele unei credințe delirante sunt „transmise” de la un individ la altul.

Tulburarea delirantă sau psihoza comună a fost conceptualizată pentru prima dată în psihiatria franceză în secolul al XIX-lea, de Charles Lasègue și Jean-Pierre Falret, fiind atunci cunoscută ca sindromul Lasègue-Falret sau folie à deux.

Aceasta apare atunci când doi (sau mai mulți) oameni care trăiesc în mod obișnuit în imediata vecinătate împărtășesc aceleași iluzii. Un pacient care are o tulburare psihotică cu deliruri influențează un alt individ nonpsihotic pe baza unei credințe delirante. Această iluzie este frecvent întâlnită la doi indivizi, dar în cazuri rare, poate include grupuri mai mari. Unul este persoana dominantă și are o tulburare psihotică și o personalitate puternică. Celălalt este persoana indusă și are o personalitate mai slabă, dependentă, înclinată spre sugestibilitate, frecvent izolată social.

Stresul poate declanșa o seamă întreagă de afecțiuni medicale, dar și psihice. Majoritatea persoanelor care dezvoltă tulburări delirante sunt predispuse genetic, fără ca acest factor să fie determinant. Izolarea poate produce de asemenea această tulburare. Astfel, două sau mai multe persoane izolate social tind să devină dependente, ceea ce poate duce la o influență inductivă.

În prezent, există două forme principale ale afecțiunii:

  • folie imposée: o persoană își face o iluzie și o transmite altor persoane. Dacă persoanele se despart, iluziile celor care nu le-au dezvoltat primii vor dispărea de obicei rapid.
  • folie simultanée: două persoane care suferă de iluzii se influențează reciproc astfel încât iluziile lor devin foarte asemănătoare.

Temele delirante sunt persecutorii, de gelozie, de grandoare, hipocondriace. Există tipul erotomanic-delirul de a fi iubit de o persoană importantă, sau delirul somatic de infestare (parazitoza delirantă) asociată cu alcoolismul cronic care amplifică și delirul de gelozie (sindromul Otello). Aceste idei delirante nu sunt bizare, sunt legate de viața reală (a fi urmărit, a fi iubit de la distanță, a fi puternic și invidiat, a suferii de o boală, etc.) dar ele nu sunt efectul unor substanțe sau al unei boli.

Persoana dominantă este tratată cu antipsihotice, în timp ce persoana indusă primește inițial terapie de susținere și e ținută sub observație. Uneori, separarea de inductor  și psihoterapia sunt suficiente pentru ca persoana indusă să înțeleagă aspectul patologic al delirului și să renunțe la a-l accepta ca fiind real. Alteori, și aceasta necesită tratament antipsihotic. Dificultatea constă în faptul că cele două persoane afectate, fiind de obicei din aceeași familie, se vor reuni la ieșirea din spital și pot relua tema delirantă.

Folie à deux poate avea efecte negative asupra aspectelor psihice ale persoanei sau o poate influența în relația cu familia, prietenii, colegii sau societatea. Stresul provocat de credințele iluzorii pot produce sau agrava o seamă întreagă de afecțiuni medicale: boli cardiovasculare, obezitate, diabet, probleme de imunitate. De asemenea, putem vorbi de izolare socială sau dezvoltarea de adicții. Aceste persoane pot dezvolta comorbidități psihiatrice, cum ar fi anxietatea generalizată, întâlnită la 55% dintre pacienți.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de folie à deux este cel al gemenelor Ursula și Sabina Eriksson. În mai 2008, Ursula a intrat în calea unui camion care venea din sens opus, suferind răni grave. Sabina a reprodus imediat acțiunile surorii sale, pășind în calea unei mașini; ambele surori au supraviețuit incidentului cu răni grave, dar care nu le-au pus viața în pericol. Ulterior, s-a afirmat că Sabina Eriksson suferea „secundar” de folie à deux, fiind influențată de prezența surorii sale gemene Ursula, „principala”. Sabina i-a spus mai târziu unui ofițer de la secția de poliție: „În Suedia spunem că un accident rareori vine singur. De obicei, urmează cel puțin încă unul – poate două.” Cu toate acestea, la externarea din spital, Sabina s-a comportat haotic înainte de a înjunghia mortal un bărbat.

Vă plac articolele noastre? Ne puteți urmări pe Facebook, pe Instagram sau pe canalul nostru de pe WhatsApp, pentru a fi notificați atunci când apar articole noi!


Imagine principală:

Grafică realizată de Echipa PsihoTotem.

Bibliografie:

0 Comentarii
Mai vechi
Cele mai noi
Inline Feedback
Vezi toate comentariile