Din considerente de tehnoredacție, acest articol este împărțit în două părți. Aceasta este a doua parte a articolului și cuprinde capitolele despre administrarea aeroporturilor, dependența aviației comerciale de evenimente globale și o viziune personală asupra viitorului acestui domeniu.

Complexitatea administrării unui aeroport

Pentru a putea susține această uriașă industrie, ale cărei mecanisme de funcționare conduc la efectuarea a o sută de mii de zboruri zilnic, este necesar ca infrastructura aeroportuară să fie suficient de dezvoltată. Cei mai importanți parametri de care trebuie să țină cont administratorii unui aeroport sunt numărul de terminale, porți și platforme de parcare a aeronavelor disponibile, eficiența tranzitului pasagerilor, configurația pistelor, poziționarea sa geografică și posibilitatea de extindere.

În cazul marilor aeroporturi din lume, este crucial ca activitatea acestora să se desfășoare cu eficiență cât mai mare și cu cât mai puține incidente. Orice fel de eveniment neprevăzut poate să amenințe considerabil buna lor desfășurare și să determine pierderi financiare substanțiale. Majoritatea dintre marile huburi aeriene de pe glob sunt aeroporturi destul de vechi, care, atunci când au fost construite, nu au fost concepute pentru a face față traficului aerian de astăzi.

Una dintre cele mai mari provocări pe care le întâmpină des un aeroport este atingerea capacității maxime de funcționare. Multe dintre marile huburi internaționale își folosesc toate facilitățile la maximum. Din acest motiv, orice fel de întârziere, incident sau restricție poate să afecteze enorm toată activitatea aeroportului.

Un exemplu cunoscut este aeroportul Londra-Heathrow, care și-a atins de ceva timp capacitatea maximă de funcționare și prin care, în luna aprilie 2024, au călătorit, în medie, mai bine de două sute de mii de pasageri zilnic. În prezent, aeroportul a ajuns să fie înconjurat de zonele rezidențiale ale Londrei, iar extinderea sa este foarte greu de realizat, în principal din motive financiare și practice. În ultimele decenii, celelalte aeroporturi ale capitalei: Stansted, Gatwick, Luton, City au început să mai preia din traficul de pe Heathrow, însă există numeroase opinii conform cărora Londra ar trebui să-și dezvolte, în mod special, acest hub principal.

Pe lângă aspectele prezentate deja, trebuie luate în calcul și restricțiile de trafic impuse aeroportului Londra-Heathrow în anumite intervale orare, pentru a reduce poluarea fonică din zonele rezidențiale din apropiere. Multe alte aeroporturi din lume se confruntă cu aceeași problemă, printre care și New York-JFK și Tokyo-Haneda. Având în vedere complexitatea acestei situații, problema gestionării traficului aerian din capitala Marii Britanii este dezbătută des, însă nu au fost identificate încă soluții potrivite.

Există și aeroporturi care au reușit să pună în aplicare planuri de extindere. În ultimii ani, la Aeroportul din Frankfurt, se construiește în mod intensiv noul Terminal 3, care, odată ce va fi terminat integral, va permite tranzitul a 25 de milioane de pasageri anual. Proiectarea modulară a facilității permite construirea terminalului în mai multe etape, în funcție de modul în care crește numărul de călători care străbat acest hub internațional.

Totodată, anul trecut, în noiembrie, s-a deschis și noul terminal de la Aeroportul din Abu Dhabi – Zayed, care are o suprafață de 780 de mii de metri pătrați și o capacitate de 11 000 de pasageri pe oră. Alte mari aeroporturi precum Amsterdam-Schiphol se află în diverse procese de extindere, cum ar fi construirea unor noi zone de porți de îmbarcare.

În același timp, există și aeroporturi a căror politică este să renoveze terminalele și facilitățile vechi. Fiind considerat, în 2023, cel mai bun hub aerian european din categoria celor cu peste 40 de milioane de pasageri anual, Roma-Fiumicino este un bun exemplu de aeroport când vine vorba de inovare, de modernizare și de sustenabilitate. În ultimii ani, întregul aeroport a fost reorganizat pentru a fluidiza tranzitul pasagerilor, majoritatea facilităților deja existente au fost renovate complet, o nouă zonă de porți de îmbarcare a fost deschisă și au fost implementate tehnologii de ultimă generație la controalele de securitate, care permit recunoașterea fidelă a tuturor substanțelor din bagaj. Astfel, datorită acestui sistem inovator, călătorii nu mai sunt nevoiți să-și scoată niciun dispozitiv electronic din bagaj, iar limita de volum pentru lichide a fost scoasă.

De asemenea, la Aeroportul New York-JFK, s-au alocat, în ultimii ani, 19 miliarde de dolari pentru un proiect ambițios care are, printre obiectivele principale, și acela de a moderniza terminalele existente.

Totodată, modul în care sunt construite pistele unui aeroport este foarte important. Performanța ideală a unui aeroport poate fi atinsă numai atunci când sunt folosite constant și independent mai multe piste paralele, situate la cel puțin 1km distanță una față de cealaltă. Numeroase aeroporturi precum Londra-Gatwick sau Paris-CDG au piste mult prea apropiate una de cealaltă și atunci, nu se pot folosi simultan. În alte cazuri, pistele se intersectează și, din rațiuni de siguranță, se pot folosi numai alternativ, așa cum este cazul aeroporturilor San Francisco sau Varșovia-Chopin. De multe ori, din cauza spațiului restrâns din jurul aeroporturilor din orașe mari, este imposibilă construirea pistelor paralele, la distanțe suficient de mari.

Pentru a scăpa de restricțiile spațiale, construirea unor noi aeroporturi de la zero, în afara orașelor, a ajuns să fie soluția principală. Pentru a prelua traficul intens de pe fostul Aeroport al Istanbulului: Ataturk și pentru a consolida poziția orașului ca hub aerian internațional, a fost construit, în ultimul deceniu, un nou aeroport, la o distanță de mai bine de 50 km de oraș. Având posibilitatea de a folosi simultan trei din cele cinci piste și un terminal cu o suprafață de 1,4 milioane de metri pătrați, prin Noul Aeroport din Istanbul trec anual 90 de milioane de pasageri, care călătoresc spre 315 destinații diferite.

Un proiect similar de a construi un aeroport complet nou a fost propus și în Polonia, la o distanță de 37 km de Varșovia. În Emiratele Arabe Unite, pentru a prelua din traficul de pe faimosul aeroport principal din Dubai, care funcționează și el la capacitate maximă, Aeroportul Dubai World Central (DWC), localizat în afara orașului, va fi transformat într-un megahub. DWC va avea, la finalul proiectelor de dezvoltare, o capacitate anuală de 260 de milioane de pasageri.

Dependența aviației comerciale de contextul global

În mod similar altor domenii, aviația comercială nu este independentă de evenimentele de forță majoră. Orice fel de eveniment global care afectează posibilitățile financiare ale călătorilor, care crește costul combustibilului sau care dezvăluie probleme de siguranță a aeronavelor are un impact negativ asupra domeniului. Încă din 1950, tendința generală a numărului de pasageri a fost să crească, însă, conform unui raport IATA, această evoluția a stagnat temporar pe perioada unor situații neprevăzute precum Atacurile de pe 11 septembrie, Criza Economică din 2007 – 2009 sau Războiul din Golf.

În mod incontestabil, aviația a întâmpinat una dintre cele mai grele perioade din istoria sa în timpul pandemiei de COVID-19. În 2020, având în vedere restricțiile de circulație impuse pentru a preveni răspândirea virusului, traficul aerian a ajuns la cote minime. Scăderea drastică a veniturilor a pus în dificultate financiară multiple companii aeriene, unele dintre ele chiar dând faliment, cum a fost cazul fostului operator italian, Alitalia. Companiile aeriene care au supraviețuit acestor circumstanțe au fost afectate semnificativ și au înregistrat pierderi substanțiale, fiind nevoite să-și reducă activitatea la minimum pentru a diminua cât mai mult pagubele bănești.

În 2023, traficul aerian a reușit să ajungă, în principiu, la același nivel ca înainte de pandemie, însă a fost necesar ca operatorii aerieni să aplice diverse politici și planuri de restructurare și reorganizare. Pierderile financiare au fost compensate, în timp, mai ales datorită numărului mare de pasageri care au reînceput să călătorească după mai bine de un an în care au stat izolați și închiși în casă. În orice caz, pandemia a accentuat și mai mult dependența aviației comerciale de stabilitatea globală pe plan social și economic.

Cum va arăta viitorului aviației?

Pe parcursul acestui articol, structurat în două părți, am prezentat câțiva dintre agenții principali din domeniul aviației comerciale, mecanismele prin care aceștia își desfășoară activitatea și provocările pe care le întâmpină și impactul lor. Având în vedere numărul mare de variabile ce trebuie luate în calcul, viitorul aviației este, așadar, incert și foarte greu de prezis.

Bineînțeles, putem să formulăm ipoteze generale despre domeniul aviatic: „Vom avea avioane nepoluante în câteva decenii” sau „Transportul aerian va ajunge trivial”. Acestea nu ar fi departe de adevăr. Este evident faptul că domeniul aviației va continua să se dezvolte, iar entitățile importante din cadrul acestuia vor continua să se extindă cât mai mult. Avantajele călătoriei cu avionul, mai ales faptul că se pot parcurge distanțe lungi într-un timp relativ scurt, vor determină mereu un număr mare de oameni să folosească transporturile aeriene, ceea ce va accentua evoluția domeniului.

Putem deci vedea desenul schematic, conturul figurilor, însă tabloul complet rămâne, deocamdată, nedezvăluit. Tot ceea ce putem să facem momentan este să urmărim cu atenție fiecare pas evolutiv, în momentul în care acesta are loc.

Este greu, așadar, de stabilit în detaliu cum va arată aviația, spre exemplu, în anul 2050. Putem doar spera ca, până atunci, să fie atins obiectivul său de a reduce complet emisiile sale de carbon.

În scrierea acestui articol, am folosit, în mare parte, informații pe care le cunoșteam deja despre aviație. Pentru a mă asigură de corectitudinea și veridicitatea conținutului, am verificat temeinic multe dintre informațiile precizate, folosind bibliografia redată mai jos, de unde am preluat, după caz, cifre, statistici și alte detalii suplimentare despre subiectele abordate.

---

Imagine principală:

Alte imagini din cadrul articolului:

Bibliografie – Capitolul „Complexitatea administrării unui aeroport”:

Bibliografie – Capitolul „Dependența aviației comerciale de contextul global”: